RO EN
Colțul ansamblului văzut din parcare: șirul de copertine cu intrados de lemn și fațada din panouri perforate
RetailAn — 2026Stadiu — ConceptAmplasament — Lugoj, Timiș, România
23 din 42←→

Parc comercial Lugoj — Strip mall, concept

Parcul comercial din Lugoj este un concept de strip mall dezvoltat de DRS Architects până la faza de documentație pentru autorizația de construire. La ieșirea de sud-est a municipiului, pe DN6, proiectul așază 14 unități comerciale într-o singură clădire parter, pe un teren de aproximativ 2,2 hectare.

Investiția se realizează în final după un alt concept, motiv pentru care beneficiarul nu este numit. Păstrăm proiectul în portofoliu pentru întrebarea de la care a pornit și care ne însoțește în orice program comercial, indiferent de scară: cum poate o investiție de retail să devină o parte coerentă a orașului?

Porticul pietonal de-a lungul vitrinelor, acoperit de copertina cu intrados de lemn, între magazine și parcare
Fig. 01
Porticul pietonal de-a lungul vitrinelor, acoperit de copertina cu intrados de lemn, între magazine și parcare

Comerțul de proximitate, la marginea orașului

Arhitectura destinată comerțului arată, poate mai direct decât alte programe, felul în care trăiește o comunitate. Un parc comercial de dimensiuni medii nu are atriumuri și galerii, dar are aceeași miză ca un centru comercial mare: aduce ofertă și servicii acolo unde orașul se destramă spre drumul național. Proiectul transformă un teren liber de la periferie, mărginit de pârâul Știuca, într-un loc cu adresă, acces și reguli clare.

Vedere frontală: trei frontoane în două ape, cu panouri perforate deasupra vitrinelor
Fig. 02
Vedere frontală: trei frontoane în două ape, cu panouri perforate deasupra vitrinelor

Integrarea începe înaintea fațadei

Am gândit mai întâi sosirea. Clădirea este retrasă 50 m față de DN6, iar spațiul dintre drum și front devine o incintă ordonată: 195 de locuri de parcare la sol, stații de încărcare pentru autoturisme electrice, parcare pentru biciclete și alei pietonale care duc până la ușa fiecărui magazin. Accesul auto și pietonal se face din strada Caransebeșului, conform planului urbanistic aprobat. Spațiile verzi ocupă 17,29% din teren, peste minimul de 15% cerut. Un totem de 20 m face ansamblul lizibil de la distanță, din mersul mașinii, fără ca fațadele să fie nevoite să strige.

Latura scurtă a clădirii: copertină continuă pe stâlpi ramificați, vitrine la parter și arbori în parcare
Fig. 03
Latura scurtă a clădirii: copertină continuă pe stâlpi ramificați, vitrine la parter și arbori în parcare

Un front, paisprezece identități

Clădirea este organizată liniar, fără spații comune interioare: fiecare magazin are intrarea lui, direct din parcare. Rolul galeriei îl preia aici frontul comercial, parcurs pe jos, de-a lungul vitrinelor. Unitățile au suprafețe utile între circa 33 și 1.150 mp, iar tocmai această diversitate cere un cadru comun: o singură înălțime, de 7,10 m, aceeași aliniere și locuri precise pentru casetele luminoase ale fiecărei mărci. Credem că un cadru bine definit le permite magazinelor să fie distincte fără să fragmenteze imaginea ansamblului.

În spatele vitrinei

Confortul vizibil al unui spațiu comercial depinde de multe decizii care rămân în afara atenției publicului. Unitățile medii și mari urmează aceeași schemă: sala de vânzare spre fațada principală, iar în spate zona de personal și depozitare, care ocupă aproximativ 30% din suprafața fiecăreia. Aprovizionarea se face prin accese tehnice și zone de andocare pe laturile de nord și est, astfel încât fluxul de marfă nu se intersectează cu cel al clienților. Spațiile tehnice comune sunt grupate pe latura estică. Suprafața utilă totală este de 6.837 mp.

Proiectat pentru schimbare

Construcția este stabilă, comerțul este schimbător: magazinele își modifică identitatea, suprafețele se reunesc sau se divid, apar servicii care nu existau la inaugurare. Schema liniară, cu unități alăturate în spatele aceluiași front și cu aceeași organizare în adâncime, lasă loc acestor reconfigurări fără ca fiecare schimbare de chiriaș să devină o reconstrucție. Adaptabilitatea este pentru noi și o formă de responsabilitate față de resurse.

Sub pragurile admise

Propunerea urmează planul urbanistic zonal aprobat de Consiliul Local și rămâne sub limitele lui. Procentul de ocupare a terenului este de 32,76%, față de 35% admis, coeficientul de utilizare este de 0,32, față de 0,7, iar clădirea se dezvoltă doar la parter, deși regulamentul permitea și un etaj. Rezultatul este o clădire joasă, ușor de citit și de folosit, care lasă terenului mai mult loc decât îi cerea regulamentul.

Axonometrie a ansamblului: clădirea în L, parcarea cu insule verzi și spațiile plantate de pe contur
Fig. 04
Axonometrie a ansamblului: clădirea în L, parcarea cu insule verzi și spațiile plantate de pe contur
Integrarea urbană începe înaintea fațadei: cu traseul, cu accesul, cu felul în care aprovizionarea se desparte de vizitatori.

Arh. Andrei Lefter