Diagramă de integrare urbană: circulații pietonale și carosabile, coridoare verzi și zonificare.

ConcursuriAn — 2024Stadiu — ConceptAmplasament — Brașov, România

13 din 35←→

Rulmentul Brașov — Concurs de arhitectură, regenerare urbană

Sit al fostei fabrici de rulmenți din Brașov — la origine aerodrom și fabrică de avioane, cu un rol important în istoria aviației românești — Rulmentul concentrează o moștenire industrială și un patrimoniu construit de o valoare culturală rară. Proiectul nostru de concurs propune transformarea sitului într-un spațiu urban viu, care răspunde nevoilor contemporane fără să-și piardă esența istorică.

Două Corso-uri și o grădină urbană

Structurile-cheie, precum halele-hangar, sunt restaurate și reconvertite. Traseul pe care odinioară rulau avioanele redevine un Corso animat, iar un al doilea Corso leagă clădirile din perioada comunistă, țesând stiluri arhitecturale diferite într-o experiență unitară. Între cele două Corso-uri, o grădină urbană devine inima publică a ansamblului. O parte din clădirea din fața Hangarului 6 devine Orangerie, iar fosta centrală termică se transformă în muzeu dedicat patrimoniului tehnic al perioadei comuniste.

Fig. 01
Vedere spre Orangerie, pasarela suspendată și turnul-belvedere de pe coșul fostei centrale.

Fig. 02–03
02Corso animat de-a lungul halelor industriale restaurate, cu plantații și mobilier urban.03Piața centrală cu monument industrial recuperat, grădină de ploaie și turnul-belvedere în fundal.

Fig. 02–03
02Corso animat de-a lungul halelor industriale restaurate, cu plantații și mobilier urban.03Piața centrală cu monument industrial recuperat, grădină de ploaie și turnul-belvedere în fundal.

Fig. 04
Muzeul din fosta centrală termică, cu pasarela și turnul de observație integrate în coșul păstrat.

Patrimoniu regenerat prin soluții bazate pe natură

Strategia de peisaj echilibrează moștenirea industrială cu spații verzi sustenabile: grădina urbană și coridoarele verzi conectează parcuri naturaliste și o grădină botanică, gazonul cu specii native și fitoremedierea refac solul, iar grădinile de ploaie și sistemele de bioretenție gestionează apele pluviale înainte ca acestea să ajungă în râul Timiș.

Fig. 05
Corso principal, pe traseul unde odinioară rulau avioanele, cu o mașină industrială păstrată ca monument.

Fig. 06
Piațeta dintre Orangerie și hala vitrată, cu spații de joacă și aliniamente de arbori.

Fig. 07
Sala de spectacole din hală: ferme albe expuse, discuri acustice roșii suspendate și gradene pentru public.

Reconversie responsabilă: decontaminare, consolidare, refolosire

După evaluarea de mediu, prioritizăm îndepărtarea deșeurilor periculoase (metale grele, azbest) prin bioremediere, reciclarea materialelor din demolări — beton, oțel, cărămidă — și deconstrucția selectivă a elementelor arhitecturale valoroase, restaurate și reintegrate cu ajutorul meșterilor locali. Structurile aflate în risc sunt consolidate cu intervenții minime: izolatori seismici, contravântuiri, cămășuiri și sisteme anticoroziune.

Fig. 08
Fațada posterioară a Hangarului 6 restaurată, cu grădină și traseele feroviare originale păstrate.

Fig. 09–10
09Spatele Hangarului 6 și coșul centralei, cu pergole vegetalizate și grădină de relaxare.10Interiorul centrului cultural din Hangarul 6: fațadă vitrată amplă, ferme metalice expuse și vegetație suspendată.

Fig. 09–10
09Spatele Hangarului 6 și coșul centralei, cu pergole vegetalizate și grădină de relaxare.10Interiorul centrului cultural din Hangarul 6: fațadă vitrată amplă, ferme metalice expuse și vegetație suspendată.

Fig. 11
Interior cu planșeul nou detașat de structura veche; podurile rulante și stâlpii, valorificați în galeria de expoziții.

Intervenția asupra Hangarului 6

Intervenția reface axul central din anii '30 și creează o compoziție de pavilioane care leagă centrul cultural de Orangerie, de muzeu și de coșul fostei centrale. Planșeul nou se detașează de cel vechi, punând în valoare stâlpii și fermele; podurile rulante devin piloni pentru o pasarelă, iar mașinile recuperate devin monumente industriale. Spațiile sunt gândite versatil, deschizându-se spre grădinile de pe malul Timișului.

Fig. 12
Hală reconvertită într-un spațiu public cu bar și zonă socială, sub ferme metalice și vegetație suspendată.

Fig. 13–14
13Grădină de ploaie cu plantații native bogate și stâlpi de beton păstrați din structura industrială.14Concept de peisaj desenat: Corso, grădini, coridoare verzi și plantații pe malul râului.

Fig. 13–14
13Grădină de ploaie cu plantații native bogate și stâlpi de beton păstrați din structura industrială.14Concept de peisaj desenat: Corso, grădini, coridoare verzi și plantații pe malul râului.

Fig. 15
Axonometrie a pavilioanelor și a pasarelei care leagă Hangarul 6 de Orangerie și de muzeu.

Integrare urbană și implicarea comunității

La scară urbană, situl se conectează la centrul orașului prin trasee intermodale, o coloană vertebrală pietonală de la Gara Centrală, prin Parcul Tractorul, până la Rulmentul, și noi poduri peste calea ferată și râul Timiș. Ateliere, zile deschise, tururi ghidate și o platformă digitală implică locuitorii în procesul de regenerare, cultivând educația în conservare și un sentiment real de apartenență.