Sediul ADR Nord Vest - Concurs
DESPRE CONTINUITATE, POTENȚIAL ȘI SPAȚIUL CARE SE DEZVOLTĂ ORGANIC
Intervenția propusă se înscrie într-o succesiune de gesturi urbane recente care urmăresc să dea sens și coerență unui fragment de oraș marcat de suprapuneri funcționale, infrastructură majoră și o topografie complexă. Lotul și clădirea care fac obiectul prezentului concurs nu reprezintă un caz singular, ci un fragment într-un sistem mai amplu, definit de prezența Bibliotecii Județene și a noului sediu al Consiliului Județean, ambele plasate de-a lungul Căii Dorobanților și raportate la același taluz verde.
În acest context, proiectul nu își propune să se afirme ca un obiect autonom, ci ca o piesă de legătură, un element capabil să medieze relații urbane deja existente, dar insuficient articulate. Dacă intervenția asupra sediului Consiliului Județean a urmărit împlinirea unui potențial latent al clădirii existente, propunerea de față își asumă rolul de a continua și completa acest front instituțional, lucrând nu prin acumulare de volum, ci prin modelarea atentă a spațiului dintre clădiri și a relațiilor dintre acestea.
ARHITECTURA ORGANICĂ CA PRINCIPIU DE CONTINUARE A SPAȚIULUI
Proiectul este fundamentat pe principiul arhitecturii organice, înțeleasă ca o dezvoltare firească a spațiului prin adaptare, continuitate și relație directă cu contextul. Clădirea nu este gândită ca o limită sau ca o întrerupere a orașului, ci ca un instrument de prelungire a acestuia, un element prin care spațiul public se dezvoltă, se transformă și capătă sens.
Această abordare pornește de la ideea că spațiul urban nu trebuie să se oprească la aliniament, iar frontul construit nu trebuie să devină o barieră. Din acest motiv, volumul clădirii este rotit față de aliniamentul Căii Dorobanților, evitând rigiditatea unui front continuu care ar fi accentuat separarea dintre terasa inferioară și zona rezidențială de pe terasa superioară.
Prin această rotație, clădirea nu se opune direcției străzii, ci o reinterpretează, permițând continuarea Aleii Bibliotecii într-o piațetă deschisă, permeabilă și accesibilă. Spațiul nu este creat artificial, ci descoperit și pus în valoare, ca o dezvoltare organică a traseelor și relațiilor existente.
Propunerea presupune astfel crearea unei succesiuni de spații publice interconectate: piațeta de la Calea Dorobanților, traseul vertical de legătură cu strada Episcop Nicolae Ivan, spațiile verzi de la baza și din zona taluzului, precum și relațiile directe cu Biblioteca Județeană și viitorul ansamblu al Consiliului Județean.
SPAȚIUL CA TRASEU. LEGĂTURA DINTRE TERASE
Spațiul public propus nu este concentrat exclusiv la nivelul solului, ci este conceput ca o secvență verticală, o extensie a orașului în interiorul și deasupra clădirii. Parterul, deschis către piațeta care continuă Aleea Bibliotecii, funcționează ca prima zonă de contact public, un spațiu permeabil și transparent, care permite traversarea, întâlnirea și relaționarea directă cu viața urbană din Piața Mărăști.
Această dimensiune publică nu se epuizează la nivelul parterului, ci continuă la nivelul etajului 3, unde sunt amplasate sălile de conferințe și grădina suspendată. Acest nivel devine un spațiu intermediar, un prag între orașul dens al bulevardului și zona rezidențială mai calmă de pe terasa superioară, marcând capătul parcursului public început la Calea Dorobanților.
Grădina suspendată este gândită ca un loc de oprire, orientare și tranziție, un moment de respiro în traseul care urcă de-a lungul rampei și scării publice către strada Episcop Nicolae Ivan. Astfel, ceea ce anterior părea o ruptură ireconciliabilă între două lumi urbane diferite este transformat într-un proces de trecere, o succesiune de spații care se adaptează și se transformă odată cu topografia.
ORIENTARE, LUMINĂ ȘI RESPONSABILITATE URBANĂ
Rotația volumului are consecințe directe asupra calității ambientale a întregului ansamblu. Prin repoziționare, se evită crearea unor fâșii reziduale paralele și se generează spații publice orientate diferit, capabile să răspundă diversității de utilizări urbane.
În același timp, soluția asigură o însorire mai favorabilă a clădirii de birouri de pe latura vestică, reducând impactul umbrelor și al reflexiilor necontrolate. Clădirea nu urmărește maximizarea volumetrică, ci un echilibru atent între prezență, funcționalitate și relația cu vecinătățile și peisajul urban.
SPAȚII DE LUCRU. ORGANIZARE, VARIAȚIE ȘI EXPERIENȚĂ
Dincolo de aceste zone publice clar articulate, restul clădirii este dedicat activităților de birou, fiind conceput cu grijă pentru calitatea spațiului de lucru și flexibilitatea pe termen lung. Proiectul evită organizarea rigidă, mono-etajată, specifică clădirilor de birouri convenționale.
Spațiile sunt structurate în celule de dimensiuni diferite, adaptate fiecărei direcții sau funcțiuni, permițând o mai bună identificare a echipelor și o diversitate reală a modurilor de utilizare. Fragmentarea controlată introduce ierarhii, zone intermediare și posibilități variate de mobilare, evitând monotonia.
În mai multe puncte, spațiile se dezvoltă pe mai multe niveluri, cu comunicări verticale realizate prin scări interioare și goluri arhitecturale. Aceste elemente nu sunt doar funcționale, ci devin instrumente spațiale care introduc lumină suplimentară, relații vizuale între niveluri și o experiență de lucru mai dinamică și mai umană.
LIMBAJ ARHITECTURAL. OBIECT ÎN DEVENIRE
Limbajul arhitectural ales este strâns legat de aceste principii. Clădirea este concepută ca un obiect clar, cubic, cu o prezență fermă, dar deliberat neînchis în sine, lipsit de o imagine definitivă sau „perfect finisată”. Este o arhitectură care acceptă starea de proces, de transformare.
Volumul este intenționat ușor imperfect, lăsând vizibilă ideea de construcție, dezvoltare și adaptare. Această atitudine reflectă atât caracterul instituțional contemporan – deschis și flexibil – cât și principiile arhitecturii organice: forma este rezultatul unei creșteri controlate, al acumulării de relații, nu al unei compoziții închise.
CLĂDIRE VERDE. STRATEGIE PASIVĂ ȘI PERFORMANȚĂ ENERGETICĂ
Strategia de sustenabilitate este fundamentată prioritar pe conformare arhitecturală și mecanisme pasive, reducând necesarul energetic înainte de utilizarea sistemelor active. Clădirea este concepută ca un mecanism climatic integrat, în acord cu cerințele de certificare BREEAM.
Ventilația naturală se realizează printr-o curte săpată în zona piațetei, cu oglindă de apă și fântână arteziană, care pre-condiționează aerul prin răcire evaporativă. Aerul este dirijat prin serpentine la nivelul subsolului, valorificând inerția termică ca zonă tampon, apoi distribuit printr-o curte centrală verticală. Aerul proaspăt este introdus la nivelul pardoselii, iar aerul cald evacuat la plafon, prin convecție naturală.
Sistemele active sunt utilizate doar punctual. Centrala termică funcționează cu aer deja pre-condiționat, reducând semnificativ consumul energetic. Controlul solar este asigurat prin rulouri exterioare integrate în exoschelet, optimizând confortul termic și vizual. Ansamblul susține criterii BREEAM relevante pentru Energy, Health & Wellbeing și Management.