RO EN
Fațada văzută de aproape, dinspre strada laterală: grila albă de stâlpi și grinzi, loggiile adânci și umplutura de cărămidă aparentă, cu parterul tot din cărămidă
RezidențialAn — 2023–În desfășurareStadiu — În desfășurareAmplasament — Bd. Theodor Pallady, Sector 3, București, România
03 din 37

Pallady — Imobil de locuințe, București

Imobilul se ridică pe Bd. Theodor Pallady, în estul Bucureștiului, pe o parcelă de 926 mp înconjurată de vegetație crescută liber și de blocurile joase ale zonei. Terenul e mic, iar clădirea răspunde prin compactare: un singur corp, așezat clar, cu 3.241 mp desfășurați organizați pe verticală.

O structură care se vede

Fațada e chiar structura: o rețea albă de stâlpi și grinzi, cu ochiuri pătrate în care intră loggiile. Fiecare travee devine un spațiu exterior propriu, adânc cât să umbrească vara și să rămână utilizabil. Ritmul e constant, iar clădirea își câștigă expresia din repetiție, nu din decor.

Imobilul văzut dinspre grădina cu mesteceni: corp compact cu loggii pe toată înălțimea și o structură metalică ușoară, acoperită de plante, la nivelurile superioare
Fig. 01
Adâncimea loggiilor e dimensionată pentru soarele înalt de vară, fără să blocheze lumina joasă de iarnă.
Fațada lungă spre stradă: câmpul de cărămidă aparentă prins în grila albă, alături de calcanul alb, neted, al volumului
Fig. 02
Calcanul rămâne alb și neted intenționat: marchează limita parcelei și lasă fațada cu loggii să se citească singură.

Cărămida din spatele grilei

În spatele grilei albe, planul de închidere e din cărămidă aparentă, în tonuri calde de roșu-brun. Contrastul dintre grila deschisă și fondul cald dă adâncime fațadei și separă clar ce ține de structură de ce ține de locuință. Calcanele rămân albe și netede, ca volumul să se citească întreg dinspre stradă.

Clădirea privită din vegetația parcelei: calcanul alb în dreapta, iar în stânga loggiile și nivelurile superioare cu plante cățărătoare
Fig. 03
Amprenta compactă lasă liberă cea mai mare parte a celor 926 mp de teren.
Latura îngustă a imobilului dinspre intersecție: registrele de loggii prinse în grila albă, cu corpul mai jos retras în spate
Fig. 04
Corpul mai jos din spate preia diferența de scară față de clădirile vecine.

Ultimele niveluri, sub o structură ușoară

Spre partea superioară, o structură metalică ușoară dublează fațada și susține plante cățărătoare. Nivelurile de sus primesc astfel loggii mai generoase și un filtru verde care crește în timp, iar silueta clădirii se termină mai ușor decât începe.

Aceeași perspectivă la ora albastră: loggiile luminate din interior desenează grila, iar iluminatul discret marchează accesul
Fig. 05
Seara, grila structurală devine vizibilă prin lumina din loggii — același desen, citit invers.

Terenul rămâne liber

Amprenta compactă lasă cea mai mare parte a parcelei neconstruită: vegetație spontană, mesteceni și un covor de plante joase în locul suprafețelor pavate. Parterul se deschide direct spre această grădină, iar accesul se face printr-o fâșie plantată.

Într-un context în care densificarea se face de obicei prin acoperirea completă a terenului, Pallady propune inversul: un corp compact, o fațadă care își asumă structura și o parcelă care rămâne, în cea mai mare parte, verde.

Imobilul văzut de peste bulevard, printre arbori: corpul compact iese din perdeaua de verdeață, cu volumul mai jos în plan secund
Fig. 06
Perdeaua de arbori de la marginea bulevardului filtrează clădirea la nivelul pietonului.
Grila albă nu e un decor: e chiar structura, locuită travee cu travee.